Cum se îmbuteliază vinul?

La companiile mari, îmbutelierea se face mecanizat, puteţi urmări procesul la una din emisiunile „How it’s made”. La vinăriile mici însă, totul se face şi astăzi manual, iar manufactura, ca întotdeauna, adaugă mult suflet în producţia unui vin de calitate. Am avut posibilitatea să particip la îmbutelirea vinului Feteasca Neagră 2014, la vinăria de talie foarte mică – Minis Terrios Wines, condusă de tânărul vinificator Dan Prisăcaru.

IMG_7812

Dacă e gata sau nu vinul de îmbuteliere, este o chestiune dificilă pentru vinificator. Pe de altă parte, este şi momentul culminant – începe să se vadă rezultatul muncii de peste un an. Îmbutelierea se face aici duminica – se lucrează şi e zi de sărbătoare. Înainte de a porni la muncă, se închină neapărat din vinul destinat turnării, e vinul încă nefiltrat. Oenologul, alături de ajutorii săi, se va convinge pentru a mia oară: vinul e gata, se poate de turnat, cu Doamne ajută!

IMG_7821

Procesul porneşte din vasul de inox, chiar dacă vinul a fost ţinut înainte de asta 12 luni în barrique de stejar franţuzesc – tot lichidul se mută în vasele mari. Iar înainte de asta, toate furtunurile, vasele, etc – totul pe unde va trece vinul este spălat de nenumărate ori: cu soluţii speciale, cu apă caldă, cu apă rece, etc. Igiena în vinărie e sfântă, iar orice abatere poate însemna un defect al vinului, care nu va mai putea fi reparat. De aceea, tehnologii ştiu că 80% din muncă în vinărie este spălare plicticoasă, dar necesară.

IMG_7809

Cât vinul este pompat din vasul de inox în aparatul de filtrare, un muncitor se ocupă de spălarea sticlei şi uscarea ei. În imaginea de mai jos, sticla este spălată sub presiune, după care în următoarea cavitate este uscată, iarăşi sub acţiunea unui compresor puternic.

IMG_7815

Sticla este poziţionată ulterior cu gâtul în jos, pe un fel de brăduţ, cu multe ramificaţii – 45 de sticle încap pe acest dispozitiv. Se scurg aşa eventualele picături de apă rămase, în plus, este mai uşor de luat de aici sticla şi de pus în aparatul de turnare.

IMG_7829

De pe brăduţ, sticla este luată şi pusă în aparatul „de muls” vin. „Mulgătorul” are două funcţii: filtrează vinul, după care îl distribuie simultan în şase sticle, în doze egale – câte 750 ml în fiecare sticlă. Un muncitor antrenat, operează concomitent cu ambele mâini: două sticle pline sunt scoase, în locul lor vin la vin alte două sticle goale. Chiar dacă pare simplu, trebuie îndemânare pentru a introduce şi a scoate sticlele de pe resorturi.

IMG_7830

„Mulgătorul” livrează, de regulă, strictul necesar: 750 ml – tot ce-i mai mult sau mai puţin, se dă automat de o parte.

IMG_7842

De la „mulgător”, sticlele sunt transferate pe o masă, de unde le ia în primire cel care dopuieşte. Aparatul de pus dopuri este extrem de simplu, dar solicitant. Printr-un şanţ standardizat, dopul este împins cu maneta în gâtul sticlei. Trebuie forţă mai multă aici, dar şi un spate antrenat: 2 000 de sticle îmbuteliate înseamnă 2 000 de aplecări şi manevre în forţă cu mâna.

IMG_7846

De altfel, de la spălarea sticlei până la dopuire, tot procesul trebuie să fie sincronizat: dacă unul cască gura, se dezbate întreaga echipă. Acest selfie a dezorganizat procesul pentru vreo 10 minute.

IMG_7869

Dar, tot ce este uman – e firesc într-o vinărie mică, aşa că şi vinificatorul îşi permite o mică abatere lirică. Ei, cum să nu fie vinul bun când este făcut de oameni cu atâta dragoste?!

IMG_7857

De cealaltă parte, dopuitorii totuşi îndeamnă: hai bă, că reţineţi munca!

IMG_7860

După îmbuteliere, vinul este pus la „odihnă”. Întreg procesul de turnare este oarecum şocant pentru vin, de aceea, el va sta cel puţin o săptămână – două să se odihnească. Cunosc vinificatori care s-au grăbit să scoată vinul în vânzare imediat după îmbuteliere şi au regretat. Vinul este un organism viu şi, ca orice vietate, are nevoie de odihnă.

IMG_7871

Şi muncitorii au nevoie de odihnă: cam la fiecare oră se face o pauză, se închină vin (şi din alte butoaie), şi se iau gustări de întărire. Se serveşte destul de mult vin pe tot parcursul zilei, cu toate acestea, nici zare de ameţeală: munca este, într-adevăr, foarte solicitantă. Dar, ce bună-i pâinea la pauză!

IMG_7881

Vinificatorul va număra seara rezultatul muncii: peste 2 000 de sticle, iar fiecare dintre acestea a trecut şi prin mâinele mele. Eu am fost amplasat, strategic, la „mulgător” 🙂

IMG_7884

Ultimul detaliu – eticheta. „Admir lucrurile aparent imposibile” – scrie pe faţa vinurilor MinisTerrios. Ziua aceasta de duminică – vă spun sincer – m-a făcut să reevaluez, în totalitate, atitudinea mea faţă de micii producători de vin, faţă de munca şi produsele lor, faţă de preţurile la vin. Pur şi simplu: admir oamenii care fac lucruri aparent imposibile în Moldova!

IMG_7892

Vinul îmbuteliat de noi va avea arome de prune, mere coapte şi o uşoară adiere de vanilie. Va ajunge în curând în vânzare, inclusiv la Carpe Diem, de unde, cel puţin eu, voi cumpăra câteva sticle, indiferent de cât a costa. Pentru că am simţit cu spatele meu, câtă muncă, efort şi pasiune cere o „banală” sticlă de vin.

IMG_7893

Cam aşa arată o zi de îmbuteliere la MinisTerrios, deşi îmi pare rău că nu am putut reda nici 100-a parte din trăiri. Poate o voi face mai bine data viitoare, când vom turna în sticle Pinot Noir – un vin de nota 10.

IMG_7878

 

You may also like...

5 Responses

  1. blank ion spune:

    denumirea mie imi zice ca vinul e din regiunea minis din vestul romaniei … ar fi bine sa nu fie confuzii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.