Manuel Ortiz: Moldova are un mare potențial în vinuri!

Manuel Ortiz este un oenolog cu renume mondial, cu o experiență de peste 40 de ani în domeniu viti-vinicol, pe mai multe continente ale lumii. Călătorește foarte mult, schimbă 2 pașapoarte pe an, iar de câțiva ani, își petrece toamnele în regiunea Purcari, unde lucrează flying winemaker și partener al vinăriei Timbrus. Discutăm cu dumnealui la Chișinău, în limba rusă, cu un frumos accent spaniol (mai în glumă, mai în serios, dumnealui se miră mult când află că nu cunosc spaniola).

De unde ați învățat limba rusă?

În perioada Perestroikăi, am lucrat mult timp în mai multe țări sovietice — Uzbekistan, Kazahstan, Kîrgîzstan, Armenia și Georgia — am făcut aici reconstrucții masive în domeniul viei și vinului, aici am și învățat rusa. De altfel, sunt nevoit să comunic în mai multe limbi. Am tangență cu lumea vinului din 1977, am lucrat, de asemenea, în Argentina, Columbia, Venesuela, evident Spania — în diferite regiuni ale lumii. În continuare, călătoresc foarte mult. Sunt nevoit să schimb pașaportul de 2 ori pe an din cauza vizelor.

De ceva timp, sunt în Moldova. Vin aici cel puțin o data pe lună în extrasezon și neapărat merg să vizitez toate viile noastre din regiunea Purcari. Când se apropie culesul, în fiecare zi sunt la vie. Toate lucrările importante – curățit, legat, etc – dacă începe culesul mai devreme, la toate lucrările nepărat sunt în vie.

Cum ați găsit viile și vinurile moldovenești atunci când ați venit în Moldova?

10 ani în urmă am venit în Moldova — lucrând anterior în Europa și America — și am fost uimit de potențialul de aici. Sunt puține locuri în lume cu așa potențial. Clima se schimbă în toată lumea și ce văd aici, sunt tocmai condițiile climatice din copilăria mea din Spania, în La Mancha. Dacă în alte părți ale lumii clima s-a schimbat în sens negativ, pentru vinuri în Moldova s-au făcut condiții încă și mai bune. E un dar al naturii.

Inițial, mulți prelucrau aici via după metode învechite. Când începea culesul, nu toți făceau analiza chimică a strugurilor. Culesul este o perioadă foarte responsabilă, trebuie analizat în complex — zahărul, aciditatea, etc. 90% din vinul bun înseamnă poamă bună. Dacă ești bucătar și ai o carne bună, vei face o mâncare bună. Poți și s-o strici. Dar, dacă ai o carne rea, atunci cât de bun bucătar n-ai fi, nu vei putea face o mâncare bună. Așa e și cu strugurii.

În urmă cu 10 ani, mulți ziceau: “Manuel, e timpul în care noi tradițional culegeam poama, de ce nu o strângi?! Spaniol nebun!”. După 10 ani nu mai sunt chiar așa “nebun” și chiar mă invită mulți în câmp să mă dau cu părerea.

La fel, cu enologii discutam – trebuie să facem analiza alcoolului, a zahărului, etc. Păi… asta labaratorul face, îmi răspundeau… Cum laboratorul?! Tu nu ai învățat asta la facultate? E și în responsabilitatea enologului să poate face asta și, în general, să ducă o monitorizare a tuturor proceselor, de la butuc până la maturarea în butoi; enologul este dirijorul care trebuie să le știe pe toate.

S-au schimbat multe lucruri în 10 ani, la multe întreprinderi, în bine.

În ce constă potențialul nostru? Soiuri autohtone? Apropo, ați făcut o Rara Neagră Timbrus foarte bună. E și paradoxal un pic: un vinificator străin face unul din cele mai bune vinuri din soiuri locale…   

Gracias pentru complimente! Potențialul nostru în Rara Neagră încă nu este definitiv. Avem trei clone de Rara Neagră, le testăm pe toate, dintre care unul – extraordinar de bun! Din el am făcut Rara ca și monoi-soi; restul merge la rose și cupaje. Rara nu are o culoare intensă, nu are structură, trebuie să înțelegi acest soi. Nu am avut experiență anterioară cu acest soi, dar facem investigații și cred că potențialul lui nu este descoperit definitiv.

Am gustat multe Saperavi din multe regiuni, inclusiv din Georgia, dar vreau să vă spun că în acest moment, Moldova face unul dintre cele mai bune Saperavi din lume! Nu vreau să ofensez pe cineva, dar așa este.

Și Master of Wine, Caroline Gilby, în timpul vizitei din Moldova a spus că este uimită de potențialul mare pe care îl arată Saperavi aici…

Am văzut în Moldova și Tempranillo spaniol sau soiuri italiene… Nu înțeleg însă de ce? Când te duci peste hotare, la un consumator strain, îi arăți Tempranillo? Evident, accentul trebuie pus pe soiuri locale, bătrânești, care trebuie revitalizate.

Sauvignon Blanc are toată lumea. Cine are Viorica? Nimeni în afară de Moldova. Cred că răspunsul e clar.

Fiind pe aceeași paralelă cu Franța, evident că putem face și Sauvignon Blanc, Chardonnay sau Merlot, dar toate acestea pentru cupaje. Moldova are șanse doar cu soiuri locale.

Rioha este renumită pentru vinurile sale intens maturate. Este o modă și în Moldova de a barriqa vinurile. Credeți că avem succes cu vinuri maturate la butoi?

Vinurile roșii nu trebuiesc neapărat maturate la butoi. Dacă nu este structură și tanin, de ce să nu se vândă ca vin tânăr, de consum curent?

La Timbrus, avem de toate felurile, inclusiv am un vin din categoria super grea: De autor. Este un vin pe care nu-l voi mai putea repeta la anul, un vin unic.

Păcat, în schimb, că nu se prea face maturare la sticlă. 3-4 luni cel puțin ar trebui să fie maturat vinul roșu la sticlă. Din păcate, vinăriile sunt deseori constrânse financiar și trebuie să scoată vinul cât mai repede în vânzare, dar maturarea la sticlă contează foarte mult. La Timbrus, insist pe acest moment.

Evident că veți spune că toate vinurile Timbrus vă plac. Dar, care este preferatul dvs?

Din albe, descoperirea mea e Viorica. Abia am cunoscut acest soi. Dar, chiar din vie, când am gustat primele bobițe, am înțeles că este un soi cu mare potențial. La roșii, cum spuneam, Saperavi reprezintă o mândrie și, bineînțeles, cupajul De Autor. Nu avea să semnez acest vin dacă nu eram mândru de el. Știți, noi, spaniolii, nu glumim cu chestiile acestea, de onoare.

Într-un final, pentru mine toate vinurile sunt bune, chiar și vinurile rele sunt bune, serios! De ce? Pentru că în baza lor înveți: înseamnă că așa nu trebuie, pierzi arome, etc. Trebuie să guști cât mai multe, să înțelegi, ca să faci în final mai bine.

Cum vă împăcați cu alți enologi din Moldova? Comunicați?

Suntem vecini cu Purcari, EtCetera. Am fost invitat la ei, am făcut excursii, am facut degustări, inclusiv în timpul fermentării, suntem colegi și avem o relație bună.

Nu știu ce se vorbește în spatele meu, dar în față avem o relație bună. Facem constant schimb de opinii, degustăm vinurile unul-altuia. E Ok.

Cum vi se pare cultura consumului de vin în Moldova?

Totul se cunoaște în comparație. Este o tradiție populară și asta e bine. Clar că e mult vin de casă, poate nu întotdeauna de cea mai bună calitate, dar dacă e să comparăm cu Rusia, de exemplu, evident că aveți un consum mult mai calitativ.

Dacă ați fi președinte sau ministru pe vinuri, ce ați schimba în Moldova?

NA: E nevoie de câteva ori să precizez întrebarea și, într-un final râde, iar apoi pe ton serios:

Să facem mai multă reclamă Moldovei în lume. Nu doar vinului. Dar și plăcintei, dansului din Moldova. Sunt lucruri cu care ar trebuie să fie cunoscută țara în lume. Și vânzările de vin, și turismul ar fi mai dezvoltat.

La fel, ași utiliza mai mult Diaspora. Fiecare moldovean care a plecat peste hotare este un ambasador al țării. Moldovenii sunt oameni muncitori, cumsecade, ei ar trebuie să fie implicați cumva pentru a ajuta Moldova să devină mai cunoscută în lume.

Toată lumea știe de Africa de Sud datorită soiului său Pinotage, deși nu-s chiar așa de mari plantațiile. Dar, acesta este un soi național al țării și ei se mândresc cu el. Și Moldova ar trebuie să facă la fel.

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.