UPD: Chișinăul și Kievul încearcă să detensioneze conflictul comercial
“Nimănui nu i-ar ajuta un conflict comercial între Ucraina și Republica Moldova, poate, doar… Rusiei”.
Pentru că am primit foarte multe reacții (multe – la limita decenței) la materialul despre un posibil embargou ucrainean la vin, revin cu un update.
“Nu pot fi impuse sancțiuni din simplul motiv că există o situație care, apropo, este discutată zilnic cu partea ucraineană. Ucraina poate impune sancțiuni doar dacă produsele din Moldova nu sunt conforme cadrului juridic internațional, pot provoca situații pentru sănătatea oamenilor, a animalelor sau plantelor. Noi suntem în discuții, în continuare, și vom rezolva această problemă”, a declarat vicepremierul Eugen Osmochescu, ministru al Economiei.
“Vinovați fără vină. E de menționat că Ucraina nu a înaintat pretenții față de calitatea vinului, așa cum a fost la embargoul rus în 2006 și 2013, de aceea, trebuie căutat un compromis ca știrile despre embargou să nu devină realitate”, mi-a scris directorul unei companii exportatoare în Ucraina.
Pe de altă parte, la 20 februarie, Federația patronală a angajatorilor din Ucraina, a înaintat un demers Guvernului ucrainean în care insistă ca Kievul să folosească “în oglindă” măsurile restrictive.
De la pui, la vin: cum au început tensiunile comerciale pe “frontul de est”
Totul a început cu o decizie a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), în ianuarie 2026, care a suspendat importurile de carne de pasăre și furaje din Ucraina, după depistarea antibioticului interzis “metronidazol” într-un lot de nutrețuri. Decizia a fost justificată de autoritățile moldovene prin necesitatea protejării sănătății consumatorilor și a siguranței alimentare.
Impactul economic al acestei măsuri a fost imediat, deoarece Ucraina era principalul furnizor extern de carne de pasăre pentru Moldova, livrând anual zeci de mii de tone, în valoare de peste 30 de milioane de dolari. Comerțul era stabil și consolidat în timp, iar întreruperea lui a afectat un flux comercial deja integrat în piața regională.
Pozițiile oficiale: argumente sanitare vs. percepția unei măsuri disproporționate
Chișinăul a susținut că interdicția este una tehnică și temporară, bazată pe principiul precauției. Kievul, însă, a considerat măsura excesivă, argumentând că problema a fost legată de un lot izolat de furaje, nu de produsul finit, și că producătorul responsabil a fost sancționat și exclus din export.
Autoritățile ucrainene au propus controale comune, garanții suplimentare de siguranță și prezentarea rezultatelor verificărilor europene care confirmă standardele produselor lor, însă soluția de compromis nu a fost găsită imediat.
În acest context, vicepremierul Ucrainei, Taras Kacika, a transmis o scrisoare oficială autorităților moldovene, în care a avertizat că, în baza Acordului moldo-ucrainean de liber schimb, Ucraina își rezervă dreptul de a aplica măsuri „în oglindă” dacă restricțiile sunt considerate discriminatorii.
Ucraina achiziționează anual vinuri și alcooluri tari în valoare de aproximativ 30,7 milioane de dolari și struguri de circa 8 milioane de dolari.
După 2022, exporturile către această piață au crescut semnificativ, inclusiv cele de divinuri, devenind un canal important de compensare a scăderilor de pe alte piețe. În termeni recenți, livrările de băuturi alcoolice către Ucraina se situează la circa 32 milioane USD anual.
Reacția Chișinăului: evitarea unui război comercial
Autoritățile moldovene au transmis că nu își doresc escaladarea conflictului. Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a recunoscut public că o eventuală închidere a pieței ucrainene pentru vinurile moldovenești ar genera pierderi semnificative:
„Este o pierdere. Pentru că exportul pe orice piață la care am fost admiși — dacă el se oprește, aceasta este o pierdere evidentă. Există semnale privind posibile schimbări pe piețele externe, inclusiv pentru sectorul vitivinicol.”, a spus ministra.
Catlabuga a declarat că Guvernul nu este interesat ca producătorii moldoveni să piardă accesul la piețe externe și că se analizează posibilitatea ridicării treptate a restricțiilor, prin monitorizare și reluarea controlată a livrărilor de produse avicole însoțite de certificate de calitate conforme standardelor europene.
Soluția nu pare a fi decât una diplomatică și pragmatică: identificarea unui compromis care să permită reluarea fluxurilor comerciale, fără a afecta alte domenii ale cooperării economice. Atât Moldova, cât și Ucraina au interesul să detensioneze situația, să mențină piețele deschise și să evite măsuri „în oglindă” care ar produce pierderi de ambele părți. Într-o regiune deja marcată de instabilitate, cooperarea economică dintre Chișinău și Kiev rămâne esențială — iar depășirea rapidă a acestui episod ar demonstra că parteneriatul bilateral este mai puternic decât un diferend comercial temporar.
