Din inima Berlinului
Ediția cu numărul 22 a celui mai mare concurs internațional de vinuri sub patronajul OIV — Berliner Wein Trophy — a început ieri în capitala Germaniei. Peste 200 de jurați din 30 de națiuni diferite urmează să evalueze, timp de patru zile, peste 6 000 de vinuri din toată lumea. Este fascinant să participi la un astfel de exercițiu.
Concursul are loc, tradițional, în incinta hotelului Best Western am Borsigturm, care a fost în întregime rezervat cu această ocazie. De fapt, ne aflăm într-o zonă istorică, pe un teritoriu care înainte era al unei fabrici de locomotive.
Chiar și McDonalds arată mai frumos aici.
La Berliner Wein Trophy se vorbește inclusiv românește.
Mai exact, Republica Moldova este prezentă în concurs cu patru jurați: micii vinificatori Ion Luca (Carpe Diem) și Dan Prisăcaru (MinisTerrios), directorul adjunct al Proiectului de Competitivitate al USAID, Diana Lazăr și subsemnatul. Pentru mine este o ediție jubiliară – nr 5. Și-s bucuros, iată 🙂
Noutatea concursului: punctarea nu se mai face pe fișe de hârtie, ca la edițiile anterioare, ci pe tablete. Fișa a rămas standard: 100 de puncte, notele minime și maxe se exclud, însă pe lângă note mai completăm și o secțiune cu o descriere scurtă a vinului.
În rest, condițiile de organizare au rămas aceleași: degustare în orb, în liniște. Competiția este supravegheată de observatori de la OIV, federația concursurilor internaționale de vin VINOFED, dar și, în premieră, de către doi notari publici din Germania.
Mister Chan Jun Park, director Asia Wine Trophy, ne-a anunțat că astăzi, conform calendarului lunar, este Anul Nou. Ce motiv frumos!
Am avut ieri o rundă de vinuri nemțești: Dornfelder 100%, anul 2016 — nu pot să zic că roșiile sunt punctul forte al Germaniei, dar am găsit totuși un exemplar de aur. 87 de puncte (medalie de aur) au dat toți cei 5 membri ai comisiei din care fac parte. Ne-am sincronizat destul de bine.
Am avut și două rânduri de vinuri italiene, aici am fost mai darnici.
În pahar avem două mostre din același Dornfelder, același vintage (2016), dar ce culori diferite. Unul – aur; altul – nimic.
Așa arată masa la sfârșitul zilei de lucru: 50 de vinuri degustate, toate scuipate, niciunul servit.
Iar așa arată conspectele mele după prima ze de tasting.
Seara, în schimb, ne permitem să gustăm câte ceva gustos. Un Tempranillo din 2015 extraordinar de bun, de exemplu.
Pe masa vinurilor propuse pentru jurați am găsit și un exemplar din Moldova.
Berea oficială a concursului – în fiecare an una și aceeași. Jurații o consumă după sfârșitul degustărilor, pentru a tempera PH-ul după o zi cu aciditate sporită.
Termin aceste rânduri (sorry pentru eventuale greșeli, n-am reușit să verific textul) și plec la o nouă rundă de degustare. Salutare tuturor!
