Vin la înălţime
Cel mai bun vin din România este cel din Republica Moldova. Cu acest slogan ne-am pornit, cinci băieţi serioşi, să promovăm vinul moldovenesc la înălţime. Mai exact, pe Transfăgărăşan şi Transalpina (pe care mai n-am rebotezat-o în Transalbina, parcă sună mai frumos aşa). Am promovat, în special, câteva sticle de Rose şi Roşu de Bulboaca, ambele de la Castel Mimi. Am mai promovat, ce-i drept, şi nişte vin românesc, dar în final am constatat că tot al nostru-i mai bun.
Ceea ce nu a lipsit din rucsac este Rose Cabernet – Sauvignon 2014, foarte-foarte proaspăt. Deci, pe lângă tot aerul de munte, am fost însoţiţi mereu de arome de flori şi căpşune, cu gust acid şi proaspăt, totul specific Podişului Moldovei Centrale.
Primul popas l-am făcut la Braşov, unde expertul permanent al FineWine, Victor Bunescu, a insistat să facă o poză lângă un BMW.
Aromele din sticlă şi din anturaj s-au contopit aici.
Mai departe – foc la ghete, în munţi. Adică noi, cu tirbuşonul, dar nişte turişti polonezi chiar ardeau caloriile. La un popas, s-au apropiat de noi şi au întrebat ce minune a naturii savurăm. Mimi-nune, le-am răspuns. Au rămas aşa impresionaţi, că o sticlă din bagajele noastre s-a mutat urgent în rucsacul lor, cu promisiunea că seara vor degusta, iar apoi toată viaţa vor vorbi numai de bine despre vinul moldovenesc.
La un alt popas, cicliştii polonezi ne-au ajuns din urmă, iar expertul permanent nu a ezitat să le facă un pit-stop în stil moldovenesc, pentru o revigorare a funcţiilor vitale.
Aşa cum gheaţa din frigiderul nostru a început să se topească, am apelat la metode tradiţionale de răcire.
Pe Transfăgărăşan – unde doar vara este permisă circulaţia – există multe metode naturale de răcire.
Românii au o mare problemă cu paharele pentru vin, mai peste tot folosesc greşit pahare de apă, dar noi am fost echipaţi corespunzător. Dacă la cabana Bâlea veţi întâlni un pahar cu logoul Wine of Moldova, să ştiţi că noi l-am uitat aici.
Mai spre seară, am trecut la chestii mai serioase. Roşu de Bulboaca, un vin din 2011, maturat în stejar, care se acompaniază perfect cu nişte afumături, chestii vânătoreşte, etc. Noi am reuşit să „vânăm” aşa nişte exemplare.
Ce-i bun în acest Roşu de Bulboaca, e că asigură o asociere, o digestie extraordinară cu aşa bunătăţiuri. Mulţumim mamei-natură că ne alintă cu aşa ceva şi, hai mai departe!
Pe Transalpina – un popas la domnul Florin, cel mai renumit producător de pălincă din Bihor. I-am transmis şi dumnealui o sticlă, pe care el a promovat-o pe loc. Vinul dezleagă limba. Ne-a spus el ce crede despre unguri, dar în schimb a lăudat vinurile moldoveneşti.
Ce să zic, nu ştiu dacă în viaţa mea am avut o combinaţie mai plăcută dintre locuri, vinuri, mâncăruri şi oameni. Şi, desigur, istorii interesante. Oare nu asta înseamnă fericire?!
Tot ce-i bun are un sfârşit. Vinul s-a terminat rapid, iar impresiile au rămas.
Dacă vreţi şi voi să vedeţi peisajele incredibile de pe Transfăgărăşan, pe 31 august 2015, Philipsky Tour organizează un tur încolo. Se merită 100%! Luaţi cu sine şi vinuri bune moldoveneşti!
