Știri din inima terroir-ului la Purcari
Așa ceva am văzut, în premieră, la o vinărie din Republica Moldova și cred că nu întâmplător are loc la Purcari.
Timp de un an de zile, cele peste 300 de hectare la Purcari și 120 de hectare la Timbrus (achiziționată de grup), au fost scanate la nivel parcelar.
Proiectul a fost desfășurat în colaborare cu compania franceză Geocarta, lider în imagistica solului de înaltă rezoluție. La fel, au fost implicați cercetători de la Institutului de Pedologie, Agrochimie și Protecția Solului „Nicolae Dimo” și a Facultății de științe agricole, forestiere și de mediu din cadrul Universității Tehnice a Moldovei.
Este prima dată în ultimii 30 de ani când se face știința pământului la un asemenea nivel.
Inițial, toată suprafața viticolă a fost cercetată cu un scaner geofizic, la trei adâncimi diferite: 50 cm, 1 metru și 2 metri. Ulterior, au fost luate mostre de sol, din peste 150 de eșantioane: de pe parcele, altitudini și tipuri de sol diferite.
Au urmat analize în laboratoare independente în Republica Moldova și Franța, cu elaborarea de hărți tematice și interpolarea datelor.
Este greu să redai simplu rezultatele unui studiu atât de vast. Superficial, cercetarea a arătat că în mare parte, terroir-ul Purcari se întinde pe trei tipuri de sol:
- Cernoziom carbonatic (în inima terroirului Purcari) – peste 60% din suprafață
- Cernoziom obișnuit (deluvial) – pe platouri
- Cernoziom levigat, gleizat – la poalele colinelor și în preajma pădurii
De exemplu, în „inima terroirului” la Purcari, s-a descoperit că solul are o puternică amprentă de calcar. Roci din perioada Miocenului Mijlociu (milioane de ani în urmă) sunt depozitate la 50-80 centimetri adâncime. Amintesc, vița de vie pleacă în sol uzual la 2-3 metri adâncime, iar unele rădăcini pot ajunge și la 12-15 metri. De acolo se hrănește via.
Proiectul a fost condus de Gheorghe Arpentin, director Cercetare și Inovare la Purcari. Mi-a adus să văd personal câteva roci mamă, care care poartă amprenta geologică a terroirului.
Exercițiu și mai interesant când studiezi roca alături de spumantul făcut tocmai de pe acea parcelă. În inima terroirului, există câteva hectare de Feteasca Albă din care se face renumitul Cuvee de Purcari. Când miroși roca alături de spumant, zău că înțelegi altfel vorba despre via ce scoate vin din piatră seacă.
Datele acestui studiu vor fi utilizate ulterior la Purcari pentru ceea ce se numește „viticultură de precizie”, despre care în Republica Moldova se vorbește cam mult, dar puțin se face.
Care parcelă are nevoie de irigare, unde trebuie fertilizare, unde – din contra – solul e prea bogat, care sunt parcelele pentru Grand Cru și unde calitatea e mai importantă decât cantitatea. Cred că nu-i exclus ca studiul să stea la baza unui DOP Purcari.
Ca masterand la enologie, am rămas uimit de profunzimea studiului. Ca amator de vinuri bune, mi-am (re)confirmat: nu degeaba Purcari rămâne Purcari, din 1827.
