Cum să torni vin din sticlă fără a-i scoate dopul?
E posibil. Invenţia îi aparţine unui om de ştiinţă cu background în inginerie mecanică, fizică nucleară şi aparate medicale – Greg Lambrecht – care a revoluţionat lumea vinului. L-am cunoscut în martie 2016, la expoziţia ProWein din Duesseldorf.
Atunci m-a mirat cu întrebarea: „vrei să guşti un vin fără să-i scoatem dopul?”. A pus instalaţia cu ac pe o sticlă, mi-a turnat un pic de Riesling în pahar şi m-a întrebat: „cum ţi se pare vinul?”. „Proaspăt, floral şi mineral”, îi răspund. „Ştii când a fost pentru prima data „deschisă” sticla? Anul trecut!”. Atunci a fost momentul meu de „wow”. Eram l-a Duesseldorf împreună cu vinificatorul Ion Luca de la Carpe Diem, care mi-a făcut o scurtă prezentare pe loc.
Ion s-a ţinut de cuvânt şi ieri mi-a prezentat aceeaşi instalaţie, deja disponibilă în vânzare în Moldova.
Cum lucrează? Se fixează uşor pe sticlă, iar acul pătrunde prin dopul de plută în interior. Mai departe, în timp ce prin ac se toarnă vin în pahar, concomitent, în butelie se introduce un gaz inert care nu intră nicidecum în reacţie cu vinul, dar în acelaşi timp, creează efect de vacuum, astfel ca vinul să nu se oxideze sau să capete alt defect.
Cât poate fi păstrată o sticlă din care s-a turnat prin Coravin? De la invenţia apărută în 2013, au trecut deja trei ani şi toate testele au demonstrat până acum că o sticlă turnată astfel (că nu pot să-i zic deschisă!) păstrează calităţile vinului intacte, ca şi cum nici n-ar fi fost atinsă. Este într-adevăr o revoluţie, aşa cum toate invenţiile de până acum păstrau vinul maxim 7-10 zile.
Instalaţia vine la pachet cu 2 baloane de gaz inert, Argon 65, care trebuie suplinite pe măsură ce aparatul se foloseşte tot mai des şi mai des.
Cât costă? 300 de euro – iar preţul este acelaşi, indiferent de ţara în care este vândută instalaţia. Aşa e politica de marketing a celor de la Coravin.
E un moft? Categoric – nu! Este visul oricărui sommelier sau barman din toată lumea. Pentru că permite păstrarea vinului. Şi nu vorbim de vinurile ieftine, ci de acelea rare. Închipuiţi-vă că aveţi un Chateau Lafite de 5 000 euro şi aveţi posibilitatea să-l vindeţi la pahar. Doar nu deschideţi toată sticla pentru un client care vrea doar un pahar?! Sau că aveţi posibilitatea să gustaţi anul acesta un pahar de Taraboste 2007 sau Negru de Purcari din ediţie rară, după care î-l puneţi în beci şi la anul mai serviţi un pahar, să vedeţi cum a evoluat vinul în sticlă. Sau vreţi să gustaţi cel mai scump vin din Moldova, înainte de a-l cumpăra.
Cunosc în Moldova câţiva oameni care o să vrea neapărat să aibă Coravin 🙂 Ion, ţi-i spun… contra unui pahar de vin rar.
Mai multe despre Coravin vedeţi aici:
