Îmbuteliat: Feteasca Neagră 2015, Carpe Diem
Am fost invitat ieri să particip la îmbutelierea unui vin de ediție limitată: Feteasca Neagră 2015, de la crama Carpe Diem. Este a doua roadă de Feteasca a vinificatorului Ion Luca, după o ediție din 2013, epuizată din stoc.
La clacă au participat câțiva prieteni ai vinificatorului: este o muncă și, în același timp, o modalitate de a te odihni altfel – mai cu rost – într-o zi de duminică. Sunt patetic, dar cred că este o reinterpretare modernă a tradițiilor de altădată a moldovenilor, de a se aduna în jurul vinului. Se muncește manual și cu suflet. Chiar din start, cedează aparatul de filtrare. Unde-s mulți, puterea crește, așa că problema este remediată pe loc.
Cu Doamne ajută, roada muncii de peste an a viticultorilor și vinificatorului începe a curge domol în sticle.
Am mai povestit anterior, cum decurge îmbutelierea la o cramă de talie mică. Se muncește cu dedicație. Mai bine o dată să vezi, decât de o sută de ori să auzi.
Avem de îmbuteliat 3 barriquri de Feteasca Neagră, un vin din roada anului 2015, soi curat moldovenesc.
Un vin splendid: rubin intens la culoare, cu arome de fructe roșii supracoapte, peste care s-au așternut extraordinar nuanțele de maturare în lemn. Divin!
Înapoi la muncă. Se lucrează cu ritm, mai organizat decât la dansul sincron în apă. Ar trebui să simtă pe pielea lor oamenii din publicitate atunci când scriu despre un produs: „făcut manual și cu suflet”.
Ladă după ladă…
…se aliniază o armată întreagă de mărturii. Fiecare sticlă din cele 850 va urma să povestească despre terroir, despre soarele anului 2015, despre pasiunea vinificatorului de a face vin bun.
Vinul va urma să se odihnească câteva zile, pentru că procesul acesta de distribuție din butoi în sticle, se numește „stres” pe limbajul enologilor. Va urma etichetarea, iar apoi va ajunge pe raft. În ediție limitată, crescut și produs, cu mare grijă. Ați văzut doar o mică parte din istoria unui vin, care pentru mine este, de departe, ceva mai mult decât un simplu produs.
Chapeau bas!
