Moldova, la Berliner Wine Trophy

Tocmai s-a încheiat o nouă ediție a celui mai mare concurs din lume sub patronaj OIV — Berliner Wine Trophy. Capitala Germaniei a fost și capitală a vinului între 25 februarie și 5 martie 2023. Peste 200 de jurați, reprezentând 41 de națiuni, au degustat timp de opt zile peste 8000 de vinuri.

După pandemie, concursul a fost împărțit în două sloturi. În prima tură, Republica Moldova a fost reprezentată de vinificatorul Ion Luca (Carpe Diem/Casa Vinicolă Luca) Parascovia Ignat (de la Oficiul Național al Viei și Vinului) și distribuitorul de vinuri Simion Croitoru (stabilit în Portugalia).

În al doilea slot, am avut onoarea să particip și eu în juriu. Anul acesta ni s-a oferit, în premieră, acces la un sistem informațional cu statistici din interiorul concursului. În mod surprinzător, am numărat deja 14 participări la această competiție (organizată de 2 ori pe an în Berlin, vara și iarna), inclusiv la Portugal Wine Trophy și Asia Wine Trophy (concursuri-fiică a Berlinerului).

Am fost în juriu alături de profesioniști în domeniul vinului din Germania, Italia, Spania și Ungaria.

Ca de obicei, am degustat toate vinurile „în orb”, fără să știm producătorul, regiunea sau măcar țara din care provin vinurile. Câte maxim 50 de vinuri pe zi, conform standardului OIV, cu pauze la fiecare 15-16 vinuri, numai cu apă și pâine neutră pe masă.

Iată tot ce știm înainte de degustare.

Am avut parte de o echipă foarte profesionistă. Aici avem un exemplu în care ne-am sincronizat ca ceasul elvețian toți: 84 de puncte pe linie pentru un vin care înseamnă ca a luat medalie de argint.

Jurizăm pe tablete on-line. Fiecare vin are codul său aparte, iar odată ce au fost validate – nimeni nu mai poate influența rezultatele concursului.

Berliner este unul dintre cele mai stricte concursuri la care particip. Totul merge aici cu deosebita precizie nemțească: temperatură corectă, a 2-a sticlă de vin (în cazul în care avem cork) adusă la timp, liniște în sală și atitudine foarte-foarte serioasă la jurați. Nu avem dreptul să comunicăm între noi în timpul degustării, să ne influențăm prin vorbe, fapte sau gesturi. Concursul este supravegheat de organizatori, dar și de un notar public din Germania.

Abia după ce am terminat degustarea, când rezultatele nu mai pot fi schimbate și ne-am pus semnătura pe proces-verbal, aflăm doar țara din care au fost vinurile.

La această ediție am avut un noroc chior: să degust vinuri din Republica Moldova. A fost un slot foarte-foarte bun: am oferit 8 medalii de aur, câteva de argint și doar două – fără nimic.

La punctul 4 puteți observa o mențiune în timpul degustării („Moldova?”). Probabil am ghicit vinul și, evident, țara. Dar, nu am dreptul să spun nimic și nici nu o voi face niciodată în viață. Paticiparea la concurs în Germania m-a învățat că regula este sfântă.

În altă ordine de idei, am comunicat cu jurați din alte comisii care, la fel, au avut vinuri din Republica Moldova. Mi-i greu să vă redau emoțiile: ce simți când oameni străini, care nu te cunosc, vin și te felicită, zicând că ar trebuie să fiți mândri, aveți vinuri foarte bune!

În plus, organizatorii au făcut anul acesta un gest foarte frumos de solidaritate pentru Moldova, așa că am avut o reprezentare bună.

Seara, după concurs, câteva vinuri, inclusiv din Moldova, au fost scoase în fața juraților pentru degustare hedonică (adică, deja putem bea, nu punctăm și scuipăm :). Am întrebat organizatorii care e principiul după care sunt selecționate, răspuns: aleatorii, random. Dar, mă bucur că și la partea publică vinurile au fost înalt apreciate.

Din păcate, în lipsa bagajului de cală, nu am avut prea multe reviste Fine Wine Guide cu mine. Cu toată modestia în mine (deși tare mă mai rupe să mai laud), toate revistele au fost solicitate și oamenii au exprimat un real interes (când au înțeles că-i și în engleză).

A fost, ca de obicei, un bun prilej să învăț: am studiat timp de patru zile zeci de vinuri, iar experiența de degustare alături de experți internaționali este una specială. Fiecare rând din notițele mele înseamnă o experiență gustativă nouă, o comunicare cu experții, o analiză a trendurilor, bogăției sau a defectelor unui vin.

Abia în acest an am vizualizat ce înseamnă 8000 de vinuri în concurs. Până acum, vedeam doar câte 1 sticlă care vine și pleacă la masă, dar anul acesta, un coleg jurnalist din Italia, mi-a trasmis poză din backstage (eu ca jurat nu am voie să intru aici).

Doar o foarte mică parte din cele 8000 de mostre care urmează să fie secretizate, duse la alt etaj, turnate, aduse sticle goale la ghenă, etc. Totul la temperatură ideală și ritm corect.

Închei relatarea aici, mi se termină wi-fi și trebuie să ajung la o nouă destinație.

Mâine, urmează să fac parte din juriul Concours Mondial de Bruxelles, organizat de această dată la Montpellier. Urmează să degustăm câte 50 de vinuri rose.

A bientot!