Reţeta de joi: pasta cu ardei chili şi Riesling

Eu abia acum încep să înţeleg că plăcerea de a găti nu se referă la plită. Provocarea cea mai mare este atunci când alegi ingredientele. Tocmai aşa s-a întâmplat cu reţeta de astăzi: m-am pornit la Fourchette Gourmet după paste şi midii, zic, de – să fac ceva mai deocheat! Dar, la secţiunea de legume proaspete, elementar, m-am blocat în această imagine. Tulai-mama lor de midii! Rămân pe data viitoare: azi facem pasta cu sos de tomate şi ardei chili.

IMG_7496

Pe drum, mai înhăţăm un căţel de usturoi proaspăt…

IMG_7497

Şi o bucată foarte mică de busuioc. „Bazilic” – îi mai spune în diasporă.

IMG_7500

Amu – cine crede că postarea noastră va fi piperată sau va avea iz puternic de usturoi – se înşeală amarnic! Vom scălda aromele şi gusturile excentrice într-un sos blând, zis altfel, Passata di Pomodoro.

IMG_7488

Se poate „con basilico”, dar se poate şi în alte 1 000 de feluri, de care dă Domnul, fac italienii şi aduce Gourmetul.

IMG_7502 IMG_7503

La macaroane alegem între linguine şi spaghettini, eu am optat pentru prima variantă – de-atâta că-i mai ieftin.

IMG_7490

Şi ultimul popas îl facem la caşcavaluri, aici ştim cu toţii că italienii sunt buni, chit că există şi promoţie.

IMG_7507

Alegem pecorino, însoţit de o răzătoare cadou.

IMG_7510

Am adunat în total produse alimentare pentru o masă ca să-i sature exact pe doi maturi şi doi copii, dintre care unul foarte hrănaci. 90.34 lei – mult mai puţin decât m-am aşteptat.

IMG_7525

Iacătăle-s ingredintele pe care le-am adus acasă în loc de midii: înainte la plăcinte, totul e foarte simplu şi durează doar 15 minute.

IMG_7542

Problema cu piperul e următoarea: dacă vă place iute – nicio problemă, dacă însă daţi şi la copii, mai bine să curăţiţi doar jumate de ardei, fără seminţe (că mai ales ele dau iuţeală). Tăiem frumos chili în bucăţele mici şi le trimitem lângă un strop de ulei de măsline şi doi căţei de usturoi în tigaia încinsă. Aşa-ţi trebuie, dihanie iute!

IMG_7547

După ce se rumeneşte uşor prăjeala noastră, slobozim aproape toată sticla de sos în tigaie.

IMG_7550

Lăsăm asta la foc mic şi fuga la fiert macaroanele. Aici mare scofală nu-i, la ţinem în apa clocotită uşor fix cu un minut mai puţin decât scrie pe pachet. Noi între timp, răzuim caşcavalul pecorino. Ian vedeţi cât de puhav răzuieşte „cadoul” de la Gourmet: eu mă bucur ca un copil de lucrurile date la promoţii 🙂

IMG_7555

După ce scoatem pastele din apă, la punem în tigaia cu sos, fix pe minutul pe care nu l-am fiert aşa cum scrie pe pachet.

IMG_7575

De aici punem frumos în farfurioară, adăugăm busuioc şi desigur – pecorino. Eu aicea, ca să iasă poza frumos, am pus oleacă, de ochii lumii, da voi nu vă sfiiţi în intimitatea voastră: presuraţi caşcaval cât nu vi-i jele! Poftă bună, cât îi fierbinte!

IMG_7571

Stop, vă dau eu poftă bună! Cea mai mare crimă: să mânânci aceasta pasta ca prostu, fără un vin bun. Eu am ales unul de zile mari – Riesling Mănăstirea Rohrbach de la Vinăria Gitana. Care, ce-i drept, costă aproape de două ori cât toată mâncarea mea, dar care merită, credeţi-mă pe cuvânt.

IMG_7520

Rieslingul a fost cules de pe numai 5 hectare de terroire, situat în vârful colinei, unde se afla cândva Mănăstirea Rohrbach. Fenomenal tribut adus istoriei, dar mai ales un vin excepţional. Rar în Moldova se fac aşa vinuri.

IMG_7593

Să aveţi poftă! Dacă faceţi la fel – sau chiar şi mai bine – nu ezitaţi să vă împărtăşiţi cu impresiile voastre, îmi va prinde bine să ameliorez experienţele culinar-oenologice. Data viitoare, am să încerc totuţi paste cu midii, dacă desigur Gourmetul nu mă dezbate iar din cale 🙂

IMG_7535

 

 

Comentează

comentarii

You may also like...

1 Response

  1. 23 iunie 2016

    […] că şi de această dată m-am pornit să fac midii, dar m-am poticnit iarăşi la zarzavaturi. Mai exact, la chimen dulce, despre care ştiam că i se […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *